Fitoterapia este o metodă de tratament, care se ocupă cu prevenirea și vindecarea bolilor, prin intermediul plantelor. Are o vechime de mii de ani și o eficiență deja dovedită. Încă din antichitate popoarele foloseau plantele ca sursă de medicamente sau băuturi vindecătoare.
Ca o continuare a fitoterapiei tradiționale, s-a născut cea modernă, îmbinând chimia cu farmacologia, pentru a putea înțelege mai bine cum se pot utiliza plantele ca medicamente și ce boli pot acestea trata sau ameliora. Multe dintre medicamentele alopate de astăzi se datorează fitoterapiei, datorita sintezei unor principii active din plante.Putem afirma cu siguranță, că fitoterapia modernă este o modalitate eficientă de a menține starea de sănătate a populației.
Cel mai mare avantaj al fitoterapiei este, că, absorbția principiilor active din plante se face în mod automat de către organism, cu rare efecte adverse sau secundare.
Moduri de utilizare a plantelor medicinale
Fitoterapia reprezintă terapia naturală, bazată pe plante proaspete sau uscate, pregătite în diverse forme: infuzie, pulbere, decoct, macerat, cataplasmă, tinctură, sirop, cidru, uleiuri, inhalații, băi. Substanțele active din plante sunt extrase și administrate pacientului pe cale internă sau externă, iar forma de fitoterapie se alege de către medicul specialist, în funcție de afecțiune.
Substanțele active din plante sunt extrase și administrate pacientului pe cale internă sau externă, iar forma de fitoterapie se alege de către medicul specialist, în funcție de afecțiune.
În lume există mii de plante cu efecte puternice, însă, doar câteva sute dintre ele, cu cele mai mari beneficii pentru sănătate, sunt incluse în produse de fitoterapie. Există extracte pentru orice tip de afecțiune, iar unele dintre ele se combină, pentru a potența efectele.
Administrarea și combinațiile pot fi alese doar de către medicul specialist, fiindcă, deși provin din surse naturale, aceste remedii pot avea și efecte nedorite, dacă sunt administrate incorect, în doze prea mari sau în combinații greșite. În plus, este important de știut, că remediile fitoterapeutice pot interfera cu medicamentele alopate și pot cauza probleme grave, iar unele dintre ele pot fi toxice sau pot cauza reacții alergice.
Indicațiile tratamentului cu plante
Fitoterapia este benefică in boli precum:
viroze respiratorii, rinite, tonzilite, bronșite;
probleme de imunitate;
dermatite, alergii;
sindromul de oboseala cronica;
afectiuni hepatice;
afecțiuni digestive;
afecțiuni renale și ginecologice;
nevroze, insomnii, tulburări de memorie;
pentru diminuarea efectelor adverse ale farmacoterapiei etc.
Contraindicații și precauții
Terapia cu plante nu se recomandă in:
insuportabilitatea fitopreparatului de către individ ;
situații de urgențe medicale sau chirurgicale;
in cazul bolilor infecțioase grave (septicemii, meningite etc.);
boli psihice;
tuberculoza in faza acută;
boli sexual-transmisibile;
fazele acute a unor boli cronice( criza hipertensivă, infarctul miocardic, crizele de astm bronșic etc.);
în graviditate sunt contraindicate anumite plante, care pot determina contracții uterine și avort;
cu precauție se administrează plantele medicinale mamelor, care alăptează, dar și în cazul copiilor mici.
Avantajele fitoterapiei
accesibilitatea (plantele sunt uşor de procurat şi ieftine; culegerea lor din natură ajută la armonizarea organismului, eliberarea de stres etc.);
acţiunea blândă şi lipsa efectelor adverse (când se respectă dozele adecvate și sunt consumate conform indicațiilor sau prescripțiilor);
tratarea bolnavului ca un întreg (plantele au efecte fizice și psiho-emoţionale şi echilibrează organismul la toate nivelele);
se poate folosi în paralel cu medicamentele alopate ( cu câteva mici excepţii, la care trebuie să se ţină seama de antagonismul dintre unele medicamente şi unele plante);
se adresează oricărei grupe de vârstă, ținând cont de acțiunea specifică a plantelor și efectele lor;
plantele sunt ușor de administrat, mai ales având în vedere multitudinea de modalități de prezentare;
tratamentul acționează lent, durata acestuia fiind pe perioade mai lungi, dând posibilitate organismului să se refacă și să regenereze structurile lezate;
vindecarea se face pe cale blândă, prin mecanisme proprii organismului, și poate produce vindecări definitive.
Dezavantajele fitoterapiei
instalarea lentă a efectului terapeutic (pentru a obține un efect terapeutic palpabil, remediul trebuie administrat minimum 3 săptămâni);
infuziile și decocturile se alterează repede și nu se recomandă păstrarea mai mult de 24 - 48 ore, fiind necesară pregătirea proaspătă zilnic.
ÎNTREBĂRI FRECVENTE
Ca și in cazul medicamentelor sintetice, în funcţie de tipul de plantă sau tipul de preparat, produsele din plante se recomandă să fie luate înainte sau după mese, ori în prima parte a zilei sau în a doua.
De exemplu, tincturile trebuie luate între mese, pentru că ele conţin şi alcool şi pot produce iritaţii gastrice. Neapărat, tincturile trebuie diluate în apă sau ceai, nu luate ca atare.
Preparatele energizante ( ginseng, rhodiola rosea, rozmarin), care tonifică, cresc nivelul de energie fizică și psihică, trebuie luate în prima jumătate a zilei, pentru că dau insomnii. Plantele sedative se iau înainte de culcare.
Antibioticele naturale de tip propolis, uleiuri esenţiale cum e arborele de ceai, scorţişoara, cimbru, menta, acţionează foarte puternic şi nu dau efecte adverse, dacă sunt luate după indicaţiile medicului.
În plus, nu dau dependenţă, dar trebuie administrate anumite perioade. Fie le luăm profilactic, ca să prevenim ceva, dacă simţim că ne paşte o infecţie, sau facem un tratament curativ de 1 - 2 săptămâni.
Plantele, ca și medicamentele, au o compoziție chimică, care le imprimă acțiunea terapeutică, dar poate genera și efecte adverse, în cazul, în care nu sunt administrate în mod adecvat.
De exemplu, dacă se iau preparate pe bază de sunătoare în timpul expunerii la soare, poate apărea fotosensibilitatea; menta,în doze mari poate provoca reflux gastroesofagian; teiul, băut în exces, cauzează insomnia s.a.m.d.
Dacă terapiile naturiste sunt recomandate de către un medic, tratamentul va fi unul individualizat, care va ţine cont de particularităţile pacientului, de afecţiunile lui, de tratamentele clasice pe care acesta le urmează. Scopul final este să obţinem maxim de efect terapeutic şi fără efecte colaterale negative.
Efectele plantelor se instalează în timp și necesită o administrare prelungita - de la 2-3 săptămâni la câteva luni, în funcție de gravitatea și vechimea bolii, reactivitatea organismului și perseverența bolnavului în a urma tratamentul. În cazul bolilor foarte grave, tratamentul poate dura și 2-3 ani, urmând o schemă terapeutică indicată de medic.
Fitoterapia cere din partea pacientului consecvență și răbdare, dar oferă în schimb posibilitatea eliminării complete a unor dezechilibre și boli, revenind la un mod de viață natural și curat.
Fitoterapia reprezintă terapia naturală, bazată pe plante proaspete sau uscate, pregătite în diverse forme: infuzie, pulbere, decoct, macerat, cataplasmă, tinctură, sirop, cidru, uleiuri, inhalații, băi. Substanțele active din plante sunt extrase și administrate pacientului pe cale internă sau externă, iar forma de fitoterapie se alege de către medicul specialist, în funcție de afecțiune.
Administrarea și combinațiile pot fi alese doar de către medicul specialist, fiindcă, deși provin din surse naturale, aceste remedii pot avea și efecte nedorite, dacă sunt administrate incorect, în doze prea mari sau în combinații greșite. În plus, este important de știut, că remediile fitoterapeutice pot interfera cu medicamentele alopate și pot cauza probleme grave, iar unele dintre ele pot fi toxice sau pot cauza reacții alergice.